O
țară a contrastelor, cu treceri abrupte de la peisaje de provincie idilice la
mizeria cartierelor țigănești, de la aroganța și luxul afișat de noii bogătași,
la sărăcia pensionarilor muritori de foame, de la muzee încântătoare la câini
vagabonzi și gunoaie, de la muzica tehno la manele, de la mici si bere,
mămăligă și sarmale la apa de la robinet care nu poate fi baută.
Și
cum ar fi putut fi sărbătorit 1 Mai dacă nu tot printr-un contrast:sărbătorim
ziua muncii printr-o zi liberă.
Contrastele
le putem vedea în continuare, ca niște Giboni ai zilelor noastre ne-am împărțit
in 2 tabere : Cei care se știu distra doar cu șampanie de mii de euro la care
săracul mic nu se asorta, și restul Gibonilor la aer liber, la verdeață și
grătare stropită din belșug cu bere. Un singur lucru a fost la fel: MUNȚII DE
GUNOAIE.
Sa
vă spun și experiența mea care face parte din categoria a 2-a de Giboni: drumul
către lacurile de lângă Gherla. Spre frumusețea lor izbitoare și spre apa lor cristalină care te chema să
te scalzi în ea s-au pornit o armată de mașini din Gherla, dar și din alte
localitați. Și cum putea să nu fie decât un contrast : afară era frumusețea
naturii cu păduri, lacuri și dealuri și drumul era un adevărat BOMBARDAMENT,
parcă conduceam cu mașina pe lună printre craterele create de asteroizi. Deodată
m-am prins de ideea autorităților, ei nu mai doresc să promoveze doar imaginile
naturii, ci doresc să privească spre stele și doresc să ne ofere experiența
umblatului pe lună pe drumul către Țaga.
Cu
drumul m-am convins și am trecut la plăcerile lumești: grătarele și berea, după
ce au fost consumate cu poftă am luat-o la pas pe lângă Lacul Sântejude să se
mai așeze mâncarea, și cum doar la noi mai vezi ... lacul era secat, doar o
baltă a mai rămas în locul impunătorului lac și în jurul lui era creată o cunună de gunoaie. Cu secatul am
spus că-i „seceta” dar cu gunoaiele n-am înțeles, să fiu sincer am trecut pe
lângă un loc în care au campat niște Giboni și printre pet-urile de bere
aruncate pe jos am găsit și un brad artificial de Crăciun cu tot cu globuri
aruncat printre pet-uri, mi-am spus: cât de sălbatici suntem, facem doar în
ciudă , facem în așa fel încât cine mai trece pe acolo să nu se mai simtă la fel de bine, de parcă dacă
duceam gunoaiele înapoi, erau mai grele decât atunci când au venit?
Dar
trecând peste toate acestea, m-am simțit bine și mi-am dat seama că noi Românii
ne mulțumim cu puțin, foarte puțin și standardele noastre rămân foarte jos.
Treziți-vă
și haideți să facem ceva și să mă credeți, nu o dau in politică să strigați ca
fac parte din partidul Ecologiștilor, deoarece candidatul lor la primăria
Gherla este un tip care și-a vazut tot timpul interesul, trecând de la un
partid la altul si nefăcând nimic pentru comunitatea în 8 ani de mandat, și ba
mai mult cel de-al doilea om din „duetul politic” și-a făcut casă tăind pădurea ca să-și facă loc.
Contraste : ecologist cu dujba in mână.
Vă
las și ne mai auzim .
salut! (long time no see)
RăspundețiȘtergerefontu.. e nasol, creca Fetitza aveam un scris de mina asemanator si chiar nu e usor de citit, io as folosi ceva standard, verdana, arial, etc
scrisul, ce sa zic, e inocent si naiv.. lipseste sare si piper. aroganta, sarcasm, machiavelism.. sabii ascutite care sa loveasca mormanu intermnabil de prostie melteneasca. depinde cit zvic vei avea la dispozitie..
da astea sint sugestii de care poti sau nu sa tii cont, si tot asa.. ;)
soky bistriteanul
nishtepopandai.wordpress.com / sombra.weblog.ro