miercuri, 2 mai 2012

1 Mai, o zi de sărbătoare într-o țară a contrastelor





O țară a contrastelor, cu treceri abrupte de la peisaje de provincie idilice la mizeria cartierelor țigănești, de la aroganța și luxul afișat de noii bogătași, la sărăcia pensionarilor muritori de foame, de la muzee încântătoare la câini vagabonzi și gunoaie, de la muzica tehno la manele, de la mici si bere, mămăligă și sarmale la apa de la robinet care nu poate fi baută.

Și cum ar fi putut fi sărbătorit 1 Mai dacă nu tot printr-un contrast:sărbătorim ziua muncii printr-o zi liberă.
Contrastele le putem vedea în continuare, ca niște Giboni ai zilelor noastre ne-am împărțit in 2 tabere : Cei care se știu distra doar cu șampanie de mii de euro la care săracul mic nu se asorta, și restul Gibonilor la aer liber, la verdeață și grătare stropită din belșug cu bere. Un singur lucru a fost la fel: MUNȚII DE GUNOAIE.

Sa vă spun și experiența mea care face parte din categoria a 2-a de Giboni: drumul către lacurile de lângă Gherla. Spre frumusețea lor izbitoare  și spre apa lor cristalină care te chema să te scalzi în ea s-au pornit o armată de mașini din Gherla, dar și din alte localitați. Și cum putea să nu fie decât un contrast : afară era frumusețea naturii cu păduri, lacuri și dealuri și drumul era un adevărat BOMBARDAMENT, parcă conduceam cu mașina pe lună printre craterele create de asteroizi. Deodată m-am prins de ideea autorităților, ei nu mai doresc să promoveze doar imaginile naturii, ci doresc să privească spre stele și doresc să ne ofere experiența umblatului pe lună pe drumul către Țaga.

Cu drumul m-am convins și am trecut la plăcerile lumești: grătarele și berea, după ce au fost consumate cu poftă am luat-o la pas pe lângă Lacul Sântejude să se mai așeze mâncarea, și cum doar la noi mai vezi ... lacul era secat, doar o baltă a mai rămas în locul impunătorului lac și în jurul lui  era creată o cunună de gunoaie. Cu secatul am spus că-i „seceta” dar cu gunoaiele n-am înțeles, să fiu sincer am trecut pe lângă un loc în care au campat niște Giboni și printre pet-urile de bere aruncate pe jos am găsit și un brad artificial de Crăciun cu tot cu globuri aruncat printre pet-uri, mi-am spus: cât de sălbatici suntem, facem doar în ciudă , facem în așa fel încât cine mai trece pe acolo să nu  se mai simtă la fel de bine, de parcă dacă duceam gunoaiele înapoi, erau mai grele decât atunci când au venit?

Dar trecând peste toate acestea, m-am simțit bine și mi-am dat seama că noi Românii ne mulțumim cu puțin, foarte puțin și standardele noastre rămân foarte jos.
Treziți-vă și haideți să facem ceva și să mă credeți, nu o dau in politică să strigați ca fac parte din partidul Ecologiștilor, deoarece candidatul lor la primăria Gherla este un tip care și-a vazut tot timpul interesul, trecând de la un partid la altul si nefăcând nimic pentru comunitatea în 8 ani de mandat, și ba mai mult cel de-al doilea om din „duetul politic” și-a  făcut casă tăind pădurea ca să-și facă loc. Contraste : ecologist cu dujba in mână.
Vă las și ne mai auzim .

Un comentariu:

  1. salut! (long time no see)
    fontu.. e nasol, creca Fetitza aveam un scris de mina asemanator si chiar nu e usor de citit, io as folosi ceva standard, verdana, arial, etc
    scrisul, ce sa zic, e inocent si naiv.. lipseste sare si piper. aroganta, sarcasm, machiavelism.. sabii ascutite care sa loveasca mormanu intermnabil de prostie melteneasca. depinde cit zvic vei avea la dispozitie..
    da astea sint sugestii de care poti sau nu sa tii cont, si tot asa.. ;)
    soky bistriteanul


    nishtepopandai.wordpress.com / sombra.weblog.ro

    RăspundețiȘtergere