De cand ma stiu, Somesul curge langa geamul meu si imi amintesc de
copilaria mea, cum a trecut? Cand ne jucam printre blocuri scunsa, faceam
tuburi cu cornete, jucam camalitea, flori fete si baieti, stiam cel putin 10
modele de avioane de hartie si jucam prinsea cu bicicletele prin parc in locul pe
care il numeam “la curbe”, ne plimbam cu barca pe lac in jurul gradinii de vara,
megeam la meciurile de la Olimpia si beam apa din parc de langa fantana
arteziana, ne stabileam intalnirile in fata “la nitu”, mergeam la strand si la
primele distractii nocturne la ring unde asteptam blues-ul sa putem invita si
noi o fata la dans, parintii lucrau pe la Sticla,
Somesul, Combinat, Penitinciar, gradinte si licee sau la primele magazine
deschise care ne faceau sa credem ca sunt supermarket-uri.
Acum de mult am plecat, vin doar la sfarsit de saptamana, locuiesc la Cluj
- ca doar aici mi-am gasit un loc de munca, ma simt smuls din locul natal ca
fecioarele de la fantana care cred ca sunt topite de mult la fierul vechi. Asa
ma topesc si eu de dorul orasului meu.
Dar orasul nu mai este ce a fost, copiii nu se mai distreaza pe afara ci
dau add pe mess si like pe facebook, nu se mai plimba cu bicicletele prin parc ci
joaca call of duty, nu se mai dau pe lac cu barca caci de mult a secat, nu se mai
duc la meciuri ca echipa Olimpia nu mai este (si cu fifa 2011 sunt echipe mult
mai tari), nu mai beau apa din parc ci un fresh la hayak, nici in centru nu se
mai intalnesc caci nitu a disparut, si strandul a secat, sa nu mai spun de
discoteca pe care o credeam a noastra - acum mergem la bunesti - tot in afara orasului
nostru,si parintii nostri lucreaza prin strainatate deoarece acasa nu mai este
nimic de munca.
Felicitari ,frumoasa si adevarata povestioara!!!!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergere